Cancerul pulmonar
Aproximativ 14% din toate cazurile de cancer diagnosticate anual sunt cancere pulmonare si 1 din 4 decese cauzate de cancer sunt tot din vina cancerului pulmonar. In general, riscul ca un barbat sa dezvolte cancer pulmonar in timpul vietii este de aproximativ 1 la 14, pentru femei, riscul fiind de aproximativ 1 la 17. Acest risc este mult mai mare in cazul fumatorilor, in timp ce pentru nefumatori riscul este mai mic.
Cancerul pulmonar incepe atunci cand celulele din plaman devin anormale si incep sa creasca necontrolat. Exista doua tipuri principale de cancer pulmonar, in functie de celulele din care este format: cancer pulmonar cu celule non-mici (aproximativ 85-90% dintre cazuri) si cancer pulmonar cu celule mici (10-15% dintre cazuri). Este important sa se cunoasca tipul de cancer, deoarece tratamentul difera foarte mult.
Factori de risc ai cancerului pulmonar
Aproximativ 80% dintre decesele prin cancer pulmonar sunt cauzate de fumat, iar multe altele sunt asociate cu fumatul pasiv. Fumatul este in mod clar cel mai puternic factor de risc pentru cancerul pulmonar, dar de multe ori interactioneaza cu alti factori. Fumatorii care au si alti factori predispozanti, cum ar fi expunerea la radon si azbest prezinta un risc si mai mare. Persoanele expuse la cantitati mari de azbest au, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta mezoteliom, un tip de cancer care incepe in pleura (foita care imbraca plamanii).
Alte substante cancerigene care pot creste riscul de cancer pulmonar includ: minereuri radioactive, cum ar fi uraniul, substante chimice, cum ar fi arsenic, beriliu, cadmiu, siliciu, clorura de vinil, compusi de nichel, compusi de crom, produse de carbune etc. De asemenea, persoanele cu radioterapie la nivelul pieptului pentru alte tipuri de cancer prezinta un risc mai mare pentru neoplasmul pulmonar, in special in cazul in care fumeaza.
In orase, poluarea aerului (in special in zonele cu trafic intens) pare a creste riscul de cancer pulmonar. Acest risc este mult mai mic decat riscul cauzat de fumat, dar unii cercetatori estimeaza ca, la nivel mondial, aproximativ 5% din totalul deceselor prin cancer pulmonar pot fi din cauza poluarii aerului.
Daca ati avut cancer pulmonar, aveti un risc mai mare de a dezvolta un alt cancer pulmonar. De asemenea, daca aveti frati, surori si copii care au avut cancer pulmonar, riscul de a suferi de aceasta boala creste, in special daca ruda a fost diagnosticata la o varsta tanara. Nu e clar cat de mult din acest risc este din cauza genelor si cat de mult este urmarea expuneriilor comune de uz casnic (cum ar fi fumul de tutun sau de radon).
Semne si simptome ale cancerului pulmonar
Cele mai frecvente simptome ale cancerului pulmonar sunt: tusea cu durata de peste o luna, care nu dispare sau se inrautateste pe parcurs, tuse cu sange sau sputa de culoarea ruginii, dureri in piept, agravate de respiratia profunda, tuse sau ras, raguşeala, scadere in greutate si pierderea poftei de mancare, scurtarea respiratiei, senzatie de oboseala sau slabiciune, infectii, cum ar fi bronsita si pneumonia, care nu se vindeca sau reapar, respiratie suieratoare. Atunci cand cancerul pulmonar se extinde la organe indepartate, acesta poate provoca:
- dureri osoase (cum ar fi dureri de spate sau solduri);
- modificari ale sistemului nervos (cum ar fi durere de cap, slabiciune sau amorteala a unui brat sau picior, ameteala, probleme de echilibru, sau crize convulsive), cand cancerul se imprastie in creier sau maduva spanarii;
- ingalbenirea pielii si a ochilor (icter), de la raspandirea cancerului la ficat;
- noduli, din cauza raspandirii cancerului la piele sau la nodulii limfatici.
Daca aveti oricare dintre aceste semne sau simptome, e cazul sa mergeti la medic. In majoritatea cazurilor, cauza va fi alta decat cancerul pulmonar. Totusi, nu e cazul sa treceti cu vederea neplacerile, pentru ca astfel, daca chiar aveti o tumora, sa fie diagnosticata intr-un stadiu cat mai timpuriu.
Diagnosticul cancerului pulmonar
De obicei, prima investigatiei pe care medicul o solicita pentru o asemenea problema este radiografia toracica, urmata de bronhoscopie, cu prelevarea de secretii din plaman, sau a unui fragment din tumora. Tomografia computerizata arata cat de mare este tumora si daca s-a raspandit si in alte parti ale corpului, astfel incat medicul poate alege tratamentul adecvat.
In afara de investigatiile clasice, testele genetice pot aduce informatii pretioase cu privire la evolutia ulterioara a bolii si raspunsul la tratament. Un exemplu in acest sens il reprezinta testarea genelor EGFR si ALK, care semnaleaza daca tumora va raspunde la anumite terapii de ultima generatie. In plus, testarea markerilor celulelor canceroase permite depistarea cancerului si prezice raspunsul la medicamente, riscul de aparitie a metastazelor si de reaparitie a bolii dupa tratament. De exemplu, testul ONCOTRACE ofera informatii despre prezenta celulelor canceroase in sange. ONCONOMICS evalueaza raspunsul tumorii la medicamente, iar CHEMOSNIP evalueaza riscul de toxicitate al tratamentului.
